În fiecare zi de joi, în centrul satului Musaitu din Taraclia, nu departe de primărie, localnicii au un nou loc de întâlnire – piața agricolă. Alexandru Țațu, din curtea căruia se vede ca în palmă spațiul recent amenajat, spune că pentru oamenii din sat există două ocazii constante pentru întâlniri: o dată în an, de Blajini, la cimitir și o dată în săptămână la piață. De când au piață nouă, amenajată civilizat cu mese și acoperiș, oamenii vin cu mai multă încredere și să vândă și să cumpere, este convins moș Alexandru. El face mături și împletește coșuri din lozie de mai bine de jumătate de secol. “Aspiratoarele o fi bune la oraș, dar în sat, tot mătura e gospodină”, spune în glumă bătrânul. Intră în discuția cu moș Alexandru și vecina sa de târg Natalia Dimova, care vinde lapte, brânză și smântână de la propria-i vacă. “În sfârșit a ajuns Europa și la noi”, zice femeia în timp ce face o ușoară mișcare a capului peste umăr. Lipsa unei piețe amenajate ani la rând a fost o mare bătaie de cap și pentru administrația locală. Primara satului, Raisa Tașnicenco, a lucrat anterior secretară la primărie timp de 10 ani și când a venit în noua funcție a promis locuitorilor, dar și ei însăși că va construi piața chiar și numai din resursele locale. “Cum ajungeai joia, îți venea să intri în pământ de rușine de cum arăta centrul satului”, își amintește aleasa locală.

În absența unui loc special amenajat, negustorii și țăranii improvizau un fel de târg în fața casei de cultură, în imediata apropiere a primăriei și a monumentului eroilor. Cu siguranță oamenii puteau fi amendați pentru profanare, dacă administrația nu mai închidea ochii, susține Raisa Tașnicenco. În zilele cu soare, erau întinse produsele aduse la vânzare și de-a lungul aleii din jurul monumentului, și pe gărduțul de protecție până sub nasul soldatului din bronz. Când ploua, dădeau toți năvală pe scările casei de cultură, sub acoperiș, unde de fiecare dată se certau de la lipsa spațiului. Problema era însă mult mai complexă, susține primara și ținea și de igienă, și de cultură, și de acces la servicii decente. Nicicum nu ar fi reușit într-un termen atât de scurt să construiască și să amenajeze piața locală fără susținerea SARD, recunoaște primara de Musaitu fiind convinsă că, în cazul comunității lor, nu banii sunt cel mai valoros suport, ci instruirea, expertiza profesionistă și mai ales faptul că persoanele active din comunitate au fost motivate și ghidate cum să-și unească forțele într-un grup de inițiativă și acțiune. Musaitu este una una dintre cele 44 de comunități din Găgăuzia și Taraclia care aplică metoda europeană LEADER care descifrată ar însemna dezvoltarea locală condusă de comunități și care presupune încurajarea participării populației rurale la identificarea și soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

Musaitu face parte din GAL-ul Zhemchuzhina Yuga, în traducere Perla Sudului, alături de alte 19 comunități rurale învecinate în care trăiesc și bulgari, și găgăuzi, și ucraineni, și moldoveni. Ruslan Liteanschi, locuitor din Musaitu și administrator al GAL-ului, zice că din toate cele 8 grupuri, al lor este cel mai special, pentru că adună atâtea etnii din atât de multe sate, deși numără mai puțin de 14 mii de locuitori.

Când am organizat consultări cu comunitatea, care sunt problemele și care din ele sunt prioritare, nu doar sătenii noștrii, dar și cei din satele vecine au fost de acord că absența unui loc de piață special amenajat este în capul listei. Până la Taraclia, Vulcănești, Cahul facem câte 30 de km și transportul circulă numai o dată în zi. Până la Bolgrad sunt 20, dar este frontiera și controlul vamal și durează șase ore numai drumul, dar la Musaitu, care este pe la mijloc de cale între toate aceste localități, vii și cu căruța și cu orice mașină de ocazie, explică Ruslan Liteanschi de ce proiectul pieții locale a fost printre primele finanțate de GAL.

Planurile de perspectivă sunt multe, explică primara satului Musaitu: să funcționeze piața nu doar joi, dar și la sfârșitul săptămânii, să amenajeze locuri de parcare pentru automobile și animale, să instaleze conteinere pentru gunoi și să aducă conducta de apă până la piață.

Lucrul GAL-ului Perla Sudului abia începe, este convins administratorul acestuia. “Am fost ajutați să dăm primele rădăcini iar acum, noi vom continua să ne consolidăm și să ne dezvoltăm. Cel mai important este că ne-am convins că doar împreună suntem o forță și doar împreună putem îmbunătăți comunitățile noastre. Până acum eram doar vecini, dar acum suntem și prieteni cu ceilalți membri din GAL, nu doar ne consultăm, dar și ne ajutăm reciproc”, susține Ruslan Liteanschi.