Castraveți și roșii vândute prin telefon: cine-ar fi crezut? Piotr Radcov nu este un simplu agricultor sau antreprenor, este mai degrabă un deschizător de drumuri. Lider informal pentru alți colegi de breaslă, cum realizează o idee nouă, cum ceilalți o copie. De când și-a construit sera, una dintre puținele din Concaz, s-a tot chinuit cu diferite instalații improvizate să o încălzească  pe perioada rece a anului. Nu și-a putut permite să-și cumpere un cazan specializat decât anul acesta. Piotr este convins că, după experiența sa, și ceilalți antreprenori din domeniu vor prinde curaj să investească în echipamente noi, accesând proiectele europene. Piotr Radcov a obținut ajutor european ca membru activ al Grupului de Acțiune Locală “ECO Düz Yalpugel”, din care face parte satul Congaz, alături de alte cinci localități învecinate. Dora, soția lui Piotr, principalul său susținător, își amintește că s-au aventurat să construiască sera doar pentru a evita să-și abandoneze copiii, plecând să muncească peste hotare.

Deși ambii erau angajați, nu făceau față nevoilor doar cu banii din salariu. “Slavă Domnului că ne-a reușit, dar cred că am avut succes și pentru că soțul învață în permanență și este priceput la toate.”, mărturisește Dora. “Am un spirit de experimentator, mereu încerc tot felul de soluții, cât mă țin puterile.”, recunoaște Piotr, zâmbind de lauda partenerei de viață. De fapt, el s-a convins singur cât de importante sunt cunoștințele în domeniu, să nu fii diletant sau să te bazezi pe noroc, mai ales în agricultură, spune bărbatul cu studii și experiență de agronom. Pe de altă parte, el recunoaște că nu sunt suficientele doar cunoștințele în absența echipamentului necesar, mai ales cel de încălzire a serei.

“Este foarte greu să menții o seră fără un sistem sigur de încălzire. Ultimii ani arată că o singură noapte rece din aprilie sau mai îți poate distruge toate culturile. Noul cazan ne va salva de situațiile triste, pentru că este modern, autonom și econom”, explică Piotr. “În una din ierni soțul plecase la sanatoriu, copiii erau mici, afară era un ger de crăpau pietrele, – 26 grade . Trebuia să mă trezesc după fiecare 2-3 ore și să pun lemne pe foc ca să mențin căldură în seră, iar dimineața să merg la serviciu. Într-o noapte puteam pierde totul”, își amintește Dora. Piotr se consideră norocos că are trei feciori, noaptea o împărțeau în patru părți și fiecare era responsabil la o anumită oră să se trezească și să încălzească sera. Cu noul cazan, automatizat, chinul lor va deveni istorie. În plus, încălzirea cu peleți este mult mai ieftină decât cea cu lemne sau cu oricare alt tip de combustibil.

Soții Radcov admit că și dacă sera lor ar fi de zece ori mai mare, oricum nu ar face față cererii. Deși Congaz se dorește a fi cel mai mare sat din Europa, producătorii de legume în seră pot fi numărați pe degete. În mare parte, cumpărătorii soților Racov sunt sătenii din Concaz. Vând producția atât la piața din localitate, unde vin locuitorii din vreo 20 de comunități învecinate, cât și de acasă. Oamenii îi cunosc și le bat la poartă fără a mai aștepta ziua de târg. “Castraveții noștri sunt vânduți doar prin telefon. Multe roșii tot prin telefon vindem, oamenii sună și ne întreabă, dacă în ziua respectivă avem coapte – vin și cumpără”, explică Piotr. Pentru că până acum nu putea asigura o cantitate constantă de produse, bărbatul prefera să lucreze cu persoane private, dar are comenzi și de la restaurante din regiune, cum ar fi complexul turistic tradițional „Gagauz Sofrasi” al Anei Statova, și ea beneficiară al programului SARD..