Procesul de creare a unui GAL este deseori perceput ca unul foarte complex, iar pe alocuri cu multe neclarități, însă, totodată este foarte interesant și motivant, presupunând multă dedicație, muncă și timp. Oamenii care se implică în acest proces, devin mult mai apropiați de localitățile lor și sunt mai deschiși să utilizeze instrumente noi de dezvoltare. Ținând cont de metodologia LEADER, dar și de cadrul legislativ în vigoare, procesul de creare a unui Grup de Acțiune Locală include două proceduri complementare:   

Procedura juridică de constituire a unui GAL, care este reflectată de  Legea nr. 50/2021 cu privire la grupurile de acțiune locală. Legea descrie modalitatea de obținere a calității de membru GAL, atribuțiile Comitetului de constituire și organului central de specialitate, procedura și condițiile de constituire a parteneriatului GAL, procedura înregistrării de stat a GAL etc. 

Procedura metodologică de constituire a unui GAL, include pașii necesari pe care o inițiativă la nivel local îi va întreprinde pentru a deveni GAL în sensul conceptual pe care îl oferă abordarea LEADER. Procedura metodologică nu substituie procedura juridică, ci o completează, oferind parteneriatului GAL plinătate și chintesență. 

Cu ce începe procesul de creare a unui GAL?  De obicei, inițiativa privind implementarea abordării LEADER și constituirea unui GAL vine din partea APL-ului dintr-un anumit teritoriu. Interesul pentru constituirea unui GAL poate veni nu doar din partea administrației publice locale, dar și din partea antreprenorilor sau a societății civile. Cu toate acestea, administrația publică locală are un rol esențial în constituirea parteneriatului.  

Prima etapă din cadrul procesului este crearea teritoriului, care se constituie din cel puțin trei unități administrativ-teritoriale (UAT) învecinate, cu o populație totală de cel puțin de 10 000, dar nu mai mult de 60 000 de locuitori. În cadrul teritoriului GAL pot intra UAT rurale și orașe cu populația de până la 10 000 de locuitori. Identificarea și constituirea teritoriului GAL se realizează prin adoptarea deciziilor privind constituirea parteneriatului GAL de către consiliul local al fiecărei UAT. Odată cu crearea teritoriului GAL, începe etapa mobilizării comunitare, care presupune identificarea și implicarea mai multor instituții, organizații, persoane active și lideri comunitari în procesul de creare și dezvoltare a GAL-ului. Fiind un proces mai îndelungat, potențialii membri GAL ajung să se cunoască mai bine și să se identifice ca o echipă. 

Mobilizarea comunitară poate fi desfășurată în mod independent de către reprezentanții comunităților locale sau cu implicarea Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova (RNL), așa cum aceasta este garantul metodologiei LEADER, adaptată la contextul Republicii Moldova, oferind sprijin în procesul de creare a GAL-urilor. Aici, contribuția RNL constă din, dar nu se rezumă la:  

• identificarea experților și a facilitatorilor și crearea echipei de implementare; 
• oferirea instrucțiunilor și a materialului metodologic de lucru în teritoriu; 
• coordonarea activității echipelor de implementare; 
• monitorizarea respectării criteriilor și a principiilor LEADER  în procesul de creare a GAL; 
• asistență tehnică permanentă pentru echipele de implementare pe parcursul întregului proces de creare a GAL etc. 

Așa cum am menționat mai sus, în cadrul procesului de creare a unui GAL, poate fi implicată o echipă de implementare care este formată dintr-un facilitator și un expert în dezvoltare locală. Aceștia se implică activ în procesul de mobilizare comunitară începând cu Misiunea de Identificare a Resurselor (MIR).  Înainte de a descrie ce presupune această activitate, considerăm necesar să evidențiem rolul expertului și al facilitatorului în cadrul procesului.  

Rolul facilitatorului este de a mobiliza, de a motiva și de a crea legături între oameni, sectoare și instituții, acesta susține membrii parteneriatului, îi ajută să devină conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul lor, să capete încredere în ei, să lucreze împreună și să rezolve nevoi comune. Rolul expertului în dezvoltarea locală este de a colecta și de a prelucra toată informația de la actorii locali în scopul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului GAL.  

MIR-ul este o activitate în care echipa de implementare vizitează fiecare localitate a parteneriatului cu scopul mobilizării comunitare și realizării următoarelor obiective:   

• comunicarea cu localnicii despre zonă și informarea lor despre abordarea LEADER (echipa relatează  pe scurt despre faptul că satul face parte dintr-o inițiativă de creare a unui parteneriat cu satele vecine, explică care vor fi beneficiile acestui parteneriat; întreabă oamenii ce ocupații mai sunt în sat, ce afaceri, ce locuri sau activități interesante există, cât de des comunică cu vecinii lor din celelalte sate etc.); 
• vizitarea și cercetarea locurilor, spațiilor, obiectivelor din localitățile acoperite de inițiativa  LEADER;  
• identificarea resurselor locale;  
• identificarea necesităților locale (despre asta aproape întotdeauna povestește primarul, dar se cercetează și alte surse).  

 „Mergi la primar. Cum credeți, ce-i îngrijorează cel mai mult pe primarii noștri? Corect! Drumurile, canalizarea, acoperișul casei de cultură.  Unul dintre ei spune: „Am investit deja în Casa de cultură un milion și jumătate de lei, dar această sumă este foarte mică! De-aș avea încă vreo 5 milioane – nimeni în țară n-ar avea așa o Casă de cultură!” O simplă evaluare „la ochi” îți sugerează că de fapt ar mai fi nevoie de vreo 10 milioane. Îl întrebăm în continuare: „Cine va utiliza de fapt această Casă de Cultură? Există ansambluri, coruri, orchestre, grupuri de inițiativă, comunități de interes – tineri cercetători? Cum vă gândiți să răscumpărați aceste cheltuieli? Ce servicii planificați să oferiți? Ați încercat să împărțiți acest proiect imens în câteva proiecte mai mici (restaurare pe etape, pe intervale de timp etc.)?  După întâlnirea cu primarul, mergi neapărat prin sat; pe jos, desigur. Faci cunoștință cu un vânzător, cu o asistentă medicală, cu câțiva pensionari, mergi să saluți niște fermieri în câmp, intri și într-o seră să încurajezi muncitorii, mai apoi discuți cu poștașul, petreci mai mult timp în școală, în grădiniță, vizitezi muzeul comunei, iar între aceste momente, dacă îți merge, poți fi invitat la o tigaie de cartofi prăjiți, cu ouă fierte, cu roșii murate și cu un păhăruț de vin, făcut de gospodarii locului. Dacă ești invitat la masă - acceptă. Cu cât mai modestă este casa, cu atât mai binevenit vei fi!” 

În urma acestei etape, echipa de implementare creează harta partenerilor pentru inițiativa GAL vizitată. Aici sunt incluse contactele persoanelor din toate localitățile: primari, profesori, educatori și alți reprezentați din sectorul public, antreprenori, mici producători, meșteșugari, fermieri, lideri comunitari etc. Toți acești oameni vor fi contactați și invitați de către facilitator la prima ședință de lucru a inițiativei GAL.  

În articol au fost incluse fragmente din impresiile Anei Cerneva, una dintre persoanele care a pus bazele abordării LEADER în Republica Moldova, facilitator în procesul de creare și revitalizare a peste 10 GAL-uri și  director executiv al Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova. 

Acest articol este realizat în cadrul Campaniei promoționale „De la A la GAL” finanțată de Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID și implementată de Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova. Partener strategic – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Conținutul acestui articol nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene, Polish Aid sau USAID. 

După mobilizarea comunitară, se trece nemijlocit la procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală și consolidare a parteneriatului GAL. La această etapă, membrii potențiali GAL muncesc cot la cot și se implică activ pentru identificarea resurselor și necesităților locale, elaborarea analizei SWOT, denumirii, misiunii, viziunii GAL-ului, stabilirea scopului, obiectivelor, măsurilor de sprijin, consultarea și elaborarea compartimentelor SDL. Astfel, procesul de elaborare a SDL constituie o ocazie foarte bună pentru crearea și consolidarea parteneriatului între membrii potențiali ai GAL-ului. Anume procesul de elaborare al SDL constituie acea platformă de comunicare, colaborare și implicare a membrilor potențiali ai GAL, ce are drept scop exprimarea viziunilor de dezvoltare și atingerea unui consens privind prioritățile de dezvoltare a teritoriului GAL. 

În cadrul acestei etape, au loc organizarea ședințelor de lucru ale membrilor potențiali ai GAL-ului, în scopul elaborării SDL şi ale actelor de constituire. De regulă, se organizează opt – zece ședințe de lucru  cu un interval de două – trei săptămâni. Ședințele se desfășoară pe rând în toate localitățile ce intră în componența inițiativei GAL, așa încât oamenii să cunoască satele vecine și pe locuitorii acestora. De regulă, ședințele se desfășoară cu suport din partea echipei de implementare, facilitatorul având grijă de organizare și de buna desfășurare a ședințelor, iar expertul – de elaborarea compartimentelor pentru SDL.  

În cadrul primei întâlniri, potențialii membri GAL sunt informați despre abordarea LEADER (concept, piloni de bază, principii) și despre aspectele generale cu privire la GAL. Totodată, echipa de implementare prezintă un raport succint despre vizitele sale în localitățile componente ale inițiativei GAL, accentul fiind pus pe resursele identificate (economice, umane, culturale, instituționale și de mediu). Această prezentare este importantă deoarece oamenii încep să înțeleagă că dispun de multe resurse  în localitățile pe care le reprezintă și sunt inspirați să acționeze.  

„Prima întâlnire are loc în unul dintre satele vizitate. De obicei la primărie, în casa de cultură, la școală sau în incinta altei instituții din localitate. Se întâmplă foarte des ca locuitorii satelor apropiate să-și viziteze pentru prima dată vecinii. Primarii, pedagogii și reprezentanții altor sfere de activitate din satele vecine, își dau mâna și astfel se pune baza comunicării dintre ei. Fermierii deseori întârzie, dar vin! Îți dai seama după priviri că fizic sunt prezenți în sală, însă gândul le este la câmp, la cum să-și repare mai repede cositoarea, cum să facă să reușească și la FISC etc. Pensionarii vin deseori cu notițe gata pregătite, de felul: „Autoritățile locale nu ne permit să paștem rățuștele pe malul râulețului, dar cum altfel să le creștem?”  

Aproape întotdeauna, participanții se așază în sală în grupuri mici – pe sate. Unii dintre ei au venit deoarece i-a chemat primarul. Alții, nici nu lasă haina groasă și este clar că sunt gata să părăsească întâlnirea în orice moment. Tot la prima întâlnire, trebuie să explicați cât de simplu posibil, faptul că doriți să începeți procesul de implementare a abordării LEADER în acest teritoriu prin crearea unui GAL și că participarea fiecăruia dintre cei prezenți este foarte importantă, precum și faptul că procesul durează mai mult de jumătate de an, urmând să aveți întâlniri regulate, în fiecare dintre localitățile implicate.  

Mulți dintre cei prezenți au participat de multe ori la asemenea evenimente, așa că încrederea în vorbitorul din fața lor, ar fi, pe o scară de la zero la zece puncte, de maxim trei, interesul – de patru, iar probabilitatea că mai vini și data viitoare – de cinci puncte. Știți cine vor reveni cu siguranță? Cei cu care ații mâncat la  o masă și pe care i-ați vizitat în câmp, în atelier sau seră și de multe ori cei pe care i-a mobilizat personal primarul.” 

După ce prezentarea abordării LEADER a fost făcută, toate localitățile au fost vizitate și prezentate de către echipa de implementare, încep activitățile practice și lucrul în grup din cadrul etapei de elaborare a strategiei. Dar, înainte de a trece la conținutul ședințelor, iată regulile care trebuie respectate la fiecare întâlnire: 

1. Este important ca toți participanții să se prezinte succint: nume, prenume, localitate, sector (public, civic sau antreprenorial), organizație, funcție. Echipa de implementare va nota pentru fiecare sector numărul de participanți pentru a verifica proporționalitatea acestora. La nivel decizional, niciunul dintre aceste sectoare nu poate deține mai mult de 49% din drepturile de vot.  
2. Conținutul tuturor ședințelor trebuie documentat cu atenție. Toată informația pe care participanții o prezintă și o notează – va fi salvată și digitalizată. La fiecare întâlnire  se vor întocmi și procese verbale succinte. 

„Toate procese care au loc de la bun început în cadrul GAL-ulu, trebuie documentate şi sistematizate:  

• Fotografii. Arhiva noastră conţine mii de imagini din toată ţara: cu copii, maturi, şcoli, zâmbete, dezamăgiri, cartofi prăjiţi, procese strategice, maşini, remorci, cai, flori, exponate, instrumente muzicale, terenuri de joacă, lebede, râuri, bărci, construcţii etc.  
• Contactele tuturor persoanelor, sunt salvate cu mici descrieri: Igor – sudor excelent, tată a trei copii; Dumitru, – a fost în Italia, s-a întors acasă, instructor de fitness foarte bun; Alionа –  confecţionează mobilă pentru case de vacanţă, mamă a 4 feciori, foarte frumoasă etc.  
• După fiecare întrunire, colectaţi toate materiale de lucru pentru a le prelucra şi a le reproduce, fizic sau digital.” 

Ședința nr. 2 este axată în mare parte pe identificarea resurselor din fiecare localitate componentă. Această etapă este foarte importantă pentru elaborarea ghidului SDL, iar oamenii încep să înțeleagă care este potențialul localităților lor, cât de multe resurse conține teritoriul, care este specificul și originalitatea fiecărei localități,  ce trebuie dezvoltat în mod sigur.  Membrii prezenți la această ședință de lucru sunt împărțiți în echipe după localități, iar fiecare grup încearcă să identifice toate tipurile de resurse: naturale (de mediu), economice și de infrastructură, umane, culturale și instituționale. 

După lucrul în grup, reprezentanții fiecăruia dintre acestea prezintă rezultatele. Echipa de implementare oferă sprijin pe tot parcursul sarcinii:  ajută la evaluarea resursele locale ale localităților și la elaborarea hărții cu resurse locale.De obicei, în cadrul acestei ședințe oamenii se minunează de cât de multe resurse au localitățile lor și înțeleg că de fapt au sate foarte bogate.  

„În cadrul celei de-a doua întâlniri, începeți să provocați oamenii la acțiune și să identificați resurse locale pentru a le valorifica la maxim: legende, conace abandonate, cariere de nisip, rețete culinare, poieni, izvoare… Însă înainte de toate, trebuie valorificată cea mai importantă resursă – locuitorii satelor: meșteri, muzicanți, dansatori, diaspora activă, grupurile de inițiativă ale tinerilor, gospodarii care fac cel mai bun vin din zonă etc.” 

După identificarea resurselor, în cadrul ședinței numărul 3, se lucrează la elaborarea analizei SWOT. Colaborând iarăși în grupuri, membrii potențiali GAL cu suportul facilitatorului și al expertului, încearcă să definească, pe deoparte, punctele forte ale SDL și oportunitățile sale, pe de altă parte, punctele slabe și amenințările existente. În cazul în care se analizează punctele tari și punctele slabe, acestea trebuie tratate ca trăsături interne care depind de comunitatea locală/GAL și pot fi influențate.  Oportunitățile și amenințările descriu mediul extern asupra căruia comunitatea locală/ GAL-ul, nu au nicio influență, dar care sunt relevante pentru situația actuală din zonă și pot fi sau nu, relevante pentru situația în viitor. 

Astfel, analiza SWOT oferă pentru parteneriat o imagine clară asupra acelor caracteristici, trăsături și tendințe care oferă posibilitate de dezvoltare a GAL-ului și acelor riscuri, amenințări și tendințe care pot constitui o barieră în calea dezvoltării zonei.  

În articol au fost incluse fragmente din impresiile Anei Cerneva, una dintre persoanele care a pus bazele abordării LEADER în Republica Moldova, facilitator în procesul de crearea și revitalizarea a peste 10  GAL-uri și  director executiv al Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova. Acest articol este realizat în cadrul Campaniei promoționale „De la A la GAL” finanțată de Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID și implementată de Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova. Partener strategic – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Conținutul acestui articol nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene, Polish Aid sau USAID. 

După cum ați putut observa din articolele precedente, GAL-ul unește teritorii și resurse diverse, oameni și organizații active, vise și dorințe sincere de a schima și dezvolta zonele rurale, iată de ce este important ca în cadrul ședințelor de lucru oamenii să înceapă a gândi ca o regiune comună, ca niște comunități legate, care-și construiesc o comunitate în viitor.  

Astfel, la ședința de lucru nr. 4, potențialii membri GAL vor încerca să identifice resursele, valorile și elementele de identitate comună, care vor sta la baza formulării denumirii GAL, misiunii și viziunii. Sugestiile de lucruri care pot uni satele de pe teritoriul GAL-ului sunt: teritoriul, caracteristicile peisagistice, patrimoniul cultural, natural și istoric, motivația, intenția, dorința de schimbare, acțiune, valorile, credința etc. 

Misiunea și viziunea sunt acele elemente ale SDL, care trebuie să ajute la consolidarea unei poziții comune ale membrilor GAL și comunităților locale din teritoriul GAL-ului, în ceea ce privește scopul existenței și funcționării GAL-ului.  

Viziunea descrie situația dorită după o anumită perioadă (în cazul SDL această perioadă este de șapte ani) definită în condiții ideale, pornind de la situația actuală. Aceasta determină direcția de dezvoltare și motivează la acțiune. Cu alte cuvinte, viziunea GAL-ului trebuie să răspundă la întrebarea: ”Unde ne-am dori să ajungem pe plan de dezvoltare peste șapte ani?”. În plus, viziunea trebuie să fie bazată pe valorile comune și să fie formulată în așa fel, încât să reflecte încrederea în viitor, să-i inspire pe cei care trebuie s-o urmeze, să-i ghideze spre o variantă optimistă a dezvoltării GAL-ului, să fie realizabilă, să aibă tangență cu istoria, cultura, tradiția și valorile din GAL, să fie corelată cu situația actuală în zonă și misiunea GAL-ului, să ofere direcții clare pentru dezvoltare, să inspire entuziasm, să fie pentru fiecare ușor de înțeles, să reflecte atitudinea unică, comună a celor care au creat-o. 

Misiunea reprezintă conceptul GAL-ului, ideea dezvoltării sale, mesajul sau promisiunea generală exprimată. Misiunea trebuie să răspundă la întrebările: „Pentru ce a fost constituit GAL-ul? Cum îndeplinim viziunea?”. Misiunea reprezintă o informație succintă și conține cuvinte-cheie, cum ar fi: dezvoltare economică, îmbunătățirea calității vieții, valorificarea patrimoniului cultural/istoric/natural, monetizare, colaborare, parteneriat, unitate, sinergie etc. La fel și declarația misiunii trebuie privită tot așa cum GAL-ul dorește să fie privit din exterior. O misiune trebuie să fie: motivantă, realistă, realizabilă, specifică și clară. Misiunea trebuie să reflecte valorile și principiile GAL-ului. 

Dacă în cazul viziunii și misiunii, este nevoie de formulat fraze mai complexe, atunci în cazul denumirii GAL, potențialii membri trebuie să identifice acele 2-3 cuvinte care redau unicitatea și specificul GAL-ului.  Denumirea trebuie să fie sugestivă,  reprezentativă, individuală și care să reflecte specificul GAL-ului. Decizia despre denumire trebuie luată în comun și în mod natural, de către toți participanții. Dacă va exista măcar o persoană, care nu va fi de acord cu denumirea, facilitatorul și expertul vor lucra până se va ajunge la un consens – absolut fiecare membru GAL trebuie să se identifice cu denumirea GAL-ului, pe care îl va reprezenta. Dacă nu se ajunge la un consens, atunci la acest subiect se revine și la ședința următoare. Dacă apar mai variante multe, atunci toate propunerile se scriu de către facilitator pe flipchart și se organizează procesul de vot pentru fiecare dintre ele. Propunerea cu cel mai mare număr de voturi este desemnată ca viitoarea denumire a GAL-ului, însă dacă o parte sau un grup de participanți își exprimă categoric dezacordul, atunci se propune prelungirea discuțiilor în acest sens și la următoarele ședințe.  

De obicei, tot la ședința nr. 4, echipa de implementare prezintă modelul formularului de idei de proiecte, explicând că vor fi colectate pentru planificarea strategică și pentru a crea „Portofoliul de idei de proiecte”.  

“La etapa următoare se formează Portofoliul ideilor de proiecte ale GAL-ului. Şi acest lucru este deosebit de important. Aproximativ în a treia sau a patra lună de lucru, în cadrul unei întâlniri eu anunț o astfel de informaţie:  

– Doamnelor şi Domnilor, bunăstarea regiunii voastre depinde direct de bunăstarea fiecăruia dintre voi și a membrilor familiei voastre. Acest lucru înseamnă, că aici şi acum trebuie să vă gândiţi ce puteţi face pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii voastre. Aveţi frizerie în sat?  

– Nu.  

– Aveţi nevoie de frizerie în sat?  

– Da. Pentru că cea mai apropiată se află în centrul raional, la 20 km distanţă (calcule simple: costul transportului tur-retur, timpul pierdut, incomodităţi legate de condiții meteo etc.).  

Aceleaşi întrebări se referă la serviciile de vulcanizare, de morărit, de croitorie şi de reparaţie a încălţămintei, taxi, farmacie, servicii de colectare şi prelucrare a deşeurilor, organizarea timpului liber pentru diferite categorii de vârstă și multe altele.  

Cu siguranţă, în fiecare sat nu poate şi nici nu trebuie să existe și să funcționeze toate cele enumerate mai sus. Dar, presupunem că pe teritoriul GAL-ului vor apărea unele sau alte servicii și întreprinderi, iar în acelaşi timp, despre acest lucru vor afla vecinii din satele apropiate care vor solicita aceste servicii. Asta înseamnă:  

• se formează piaţa locală de servicii şi apar (foarte puţine încă, dar apar!) locuri de muncă (până în centrul raionalsunt20 km, dar până în satul vecin sunt 15 minute de mers pe jos); 
• se formează un ciclu economic închis (banii rămân acasă, în comunitate);
• are loc schimbul de bunuri,și cel mai important
• apare și se consolidează comunicarea între localnici.”

Portofoliul ideilor de proiecte este elaborat în baza colectării ideilor de proiecte din partea comunității locale. Aceste idei trebuie să fie formulate succint și să ofere doar informații de bază despre persoana/instituția/organizația care dorește să le implementeze – în ce constă ideea de proiect și care este bugetul aproximativ pentru realizarea acestuia. Pentru acest proces se recomandă folosirea fișelor cu idei de proiecte. 

Portofoliul de proiecte permite să înțelegem dacă obiectivele și măsurile elaborate în baza analizei teritoriului și analizei SWOT corespund cu inițiativele comunităților locale, deoarece în cazul în care am formulat anumite obiective specifice sau măsuri pentru implementarea cărora nu există idei de proiecte și inițiative de implementare, aceste obiective și măsuri vor fi greu de realizat. Totuși, pot fi anumite situații în care chiar în lipsa ideilor de proiecte, GAL-ul consideră că obiectivul sau măsura este foarte importantă pentru el, în cazul respectiv exercițiul de corelare ajută GAL-ul să conștientizeze pentru ce obiective și măsuri trebuie să depună un efort mai mare în ceea ce privește promovarea problemelor și resurselor existente, lucru cu comunitățile locale pentru trezirea activismului, implementarea activităților și proiectelor ce vor contribui la realizarea obiectivului și măsurii. 

“Una din anexele Strategiei este Portofoliul ideilor de proiecte, care constă din ideile de activități și proiecte ale locuitorilor GAL-ului, şi a viitorilor membri GAL. În procesul de colectare a ideilor (care poate dura și două, trei ședințe) amintim de fiecare dată că acesta nu este un concurs de proiecte, ci este doar identificarea acelor domenii, pe care GAL-ul ar dori să le dezvolte. În cadrul unei întâlniri ulterioare, vom parcurge lista de idei acumulate și vom începe să le grupăm pe domenii. Așa se nasc măsurile de dezvoltare a GAL-ului – respectând modul în care locuitorii văd și doresc acest lucru.” 

În articol au fost incluse fragmente din impresiile Anei Cerneva, una dintre persoanele care a pus bazele abordării LEADER în Republica Moldova, facilitator în procesul de crearea și revitalizarea a peste 10  GAL-uri și  director executiv al Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova. 

Acest articol este realizat în cadrul Campaniei promoționale „De la A la GAL” finanțată de Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID și implementată de Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova. Partener strategic – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Conținutul acestui articol nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene, Polish Aid sau USAID. 

Procesul de elaborare a SDL constituie într-adevăr o bună oportunitate pentru crearea și consolidarea parteneriatului între membrii potențiali ai GAL-ului. După 8-10 ședințe de lucru însoțite de discuții, interacțiune și efort comun, parteneriatul GAL este unul adevărat, bazat pe practica reală de colaborare. Astfel, după elaborarea strategiei, GAL-ul este pregătit pentru a merge la etapa de constituire, iar ulterior la înregistrare. 

Pentru constituirea GAL-ului, Comitetul de Constituire convoacă ședința adunării de constituire. La ședința adunării de constituire sunt invitați, în mod obligatoriu, toți membrii potențiali. La fel, în calitate de observatori pot fi invitați rezidenți din teritoriul GAL-ului și reprezentanții RNL. În cadrul ședinței adunării de constituire se dă citire textului acordului de constituire, statutului GAL-ului și ulterior lista membrilor fondatori. În cazul în care nu sunt obiecții sau propuneri la conținutul acestora sau după epuizarea propunerilor, acordul de constituire și statutul se semnează de către membrii fondatori sau de către reprezentanții acestora. 

După aprobarea acordului de constituire, a statutului GAL și a listei membrilor fondatori, este ales Consiliul de Administrație și președintele GAL-ului. 

În cadrul ședinței se prezintă rezumatul SDL, care, în mod obligatoriu, trebuie să includă: misiunea, viziunea, obiectivele strategice, obiectivele specifice, măsurile, indicatorii și alte compartimente. După prezentarea SDL, aceasta se discută și se aprobă. 

„Strategia GAL-ului este O ŞANSĂ PENTRU TOŢI. În procesul dezbaterii și votului Strategiei – întreb la un moment dat grupul : „Vă rog să vă gândiți, dacă fiecare dintre voi se vede în acest document??? Există soțul vostru aici, care se află permanent la muncă? Există vecina voastră, care niciodată nu poate fi aici – dar VOI SUNTEŢI AICI ȘI PENTRU EA!! Există aici viitorii copii care se vor naşte într-un an – doi?? Ei au nevoie de condiții pentru creștere, pentru educație, pentru asistenţa medicală…”

Toate deciziile luate în cadrul adunării de constituire trebuie să fie reflectate în procesul-verbal al ședinței.  

După ce a avut loc Adunarea de Constituire, urmează etapa de înregistrare a GAL-ului. Documentele adoptate în cadrul adunării de constituire, precum acordul de constituire, statutul, SDL, împreună cu procesul-verbal al adunării de constituire, se depun la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Decizia de înregistrare emisă de organul central de specialitate servește drept temei pentru înregistrarea GAL-ului la Agenția Servicii Publice. Pentru înregistrare, GAL-ul prezintă la Agenția Servicii Publice mai multe tipuri de acte, printre care: 

1. cererea de înregistrare; 
2. procesul-verbal al ședinței adunării de constituire și actele de constituire; 
3. statutul; 
4. decizia de înregistrare, emisă de către organul central de specialitate.  

Astfel, are loc înregistrarea GAL ca persoană juridică, iar membrii fondatori devin membri ai GAL-ului. 

Trecând toate etapele descrise, parteneriatul GAL se consolidează, se creează legături între oameni, organizații și instituții, GAL-ul începe calea  în dezvoltarea teritoriului său.  

„Pentru ei totul abia începe. Dezvoltarea locală abia începe.” 

 În articol au fost incluse fragmente din impresiile Anei Cerneva, una dintre persoanele care a pus bazele abordării LEADER în Republica Moldova, facilitator în procesul de crearea și revitalizarea a peste 10  GAL-uri și  director executiv al Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova.  

Acest articol este realizat în cadrul Campaniei promoționale „De la A la GAL” finanțată de Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID și implementată de Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova. Partener strategic – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Conținutul acestui articol nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene, Polish Aid sau USAID.